Nu am cunoscut niciodata un om, care sa intruneasca atat de multe calitati la un loc si care sa se piarda mai mult.
Poate din nehotarare, poate din nesiguranta, din lipsa de determinare, nu stiu.
Poate, asa a fost conjunctura...
Putea sa exceleze in foarte multe domenii, dar nu a stralucit, cu adevarat, in niciunul.
A stralucit ca si om, prin felul sau de a fi, prin exuberanta, la job-ul pe care si l-a ales, dar nu intr-un anumit domeniu si nu la capacitatea sa maxima.
Straluceste, de fapt. Caci traieste, slava Domnului.
Dar, nu si-a ales o singura Cale, pe care sa o dezvolte la nivelul de excelenta de care este capabil, Prin perseverenta, desigur si prin daruire totala.
Nu zic ca a gresit, sau ca greseste in prezent.
Cine sunt eu, ca sa judec?!?
Dar, privesc si eu din exterior. Si constat ca anumite ablitati, se pierd in neant.
Sau, poate ca nu se pierd?
Dar, asa pare...
Totusi, eu personal, chiar cred ca asa este.
Zac in noi, toti, atat de multe abilitati, avem atat de mult talent, fiecare, insa nu fructificam unul singur. Nu il fructificam, pe cel care ne defineste cu adevarat, cel pentru care am fost Creati.
Cei care se remarca, sunt, de fapt, cei care isi descopera menirea din timp si aleg sa o urmeze, cu orice risc. Ignora greutatile, lipsurile, piedicile si neincrederea celorlalti si merg inainte, pe drumul lor. Cu determinare si incredere.
Mai devreme, sau mai tarziu, ei reusesc sa-si traiasca visul si sa-si urmeze adevarata Cale. Reusesc si sunt fericiti.
Ce bine ca unii reusesc!
Ne bucura si pe noi.
Si ne inspira.