Exista prieteni si " prieteni".
Pe unii ti-i doresti, pe altii nu.
Dar ei te doresc pe tine. Te atrag in compania lor. Vor sa te domine. Si uneori, poate chiar deseori, "pici in plasa lor".
Asa este eA. Cea, pe care nu mi-as dori sa o consider prietena. Dar se tine scai de mine. Ma cauta, ma tatoneaza...Si cand ma prinde, nu ma mai lasa. Mi se suie in spinare si nu se mai da jos, cu una cu doua. Am nevoie de multa hotarare, sa ma pot debarasa. E nevoie, chiar, sa devin nepoliticoasa.
Nu ma intelegeti gresit. Nu o dau afara din casa. Sunt o gazda primitoare.
Culmea! Imi place compania ei.
Constientizez, insa, ca nu este tocmai cea mai indicata prietena. Asa m-au invatat parintii, bunicii, profesorii. Mi-au recomandat, sa fug de ea, cat pot. Si daca mi-au picurat in urechi, ani de zile, sa fug, sa o ocolesc, asta incerc sa fac. Instinctiv. Dar, nu-mi prea iese....Prea e insistenta, prea e cocheta, prea ma prinde in mrejele ei. Prea e fidela...
De ce n-or fi toti prietenii mei asa?!? De ce?!?
P.S. Am uitat sa va spun, are si un nume. O cheama Lenea.
23.08.2020