Revenire

Am facut o pauza destul de lunga. Am fost prinsa in activitati zilnice obisnuite, atat la job, cat si acasa. M-am disipat in pictura(incercari destul de timide, momentan), muzica(invat sa cant la chitara), timp petrecut in familie, cu familia. Iar scrisul, postarile mele pe acest blog, au avut de suferit. Sper sa-mi revin acum, caci mi-am luat doua saptamani de concediu. Am multe de facut si acum: pregatirea cadourilor de Craciun, curatenie prin casa, pictura in continuare, muzica(invat colinde)... Cu toate acestea, vreu sa ma intorc la prima mea dragoste, de cand a inceput pandemia, anume scrisul. Mi-a lipsit. (Daca stau bine, sa ma gandesc, acesta a fost prima mea dragoste, din liceu. Atunci, am inceput sa scriu versuri. Ulterior, dupa ce mi-am luat job, am renuntat la aceasta pasiune.) Am fost si intr-o "pana de idei creatoare", recunosc. "Cuvintele au tacut", asa cum am scris intr-una dintre poezii. Am fost lipsita de inspiratie si nu, numai. Pentru ca ceea ce scriu aici, nu este, de fapt, un roman; sunt ganduri personale, simtiri, trairi...Trairile mele si simtirile au fost la un nivel mai scazut, chiar negativiste, la un moment dat; nu prea am avut ce impartasi. Pentru ca, recunosc, nu-mi doresc sa impartasesc cu voi lucruri banale, sentimente de frustrare, suparare, dezamagire. Pe astea le traim cu totii, fara sa ne propunem, ori sa ni le dorim. Din punctul meu de vedere(actual, nu stiu cum voi gandi, sau voi simti, pe viitor), aceste sentimente nu merita, neaparat impartasite cu altii, decat in masura in care ajuta cu ceva, aduc un plus de experienta, care sa devina la un moment dat pozitiva; sau sa ii ajute pe ceilalti sa invete din ele. De ieri, am inceput sa tin un jurnal. Mi-am propus, la inceputul acestui an, sa scriu o carte. Si nu prea mi-a iesit. Nu am fost consecventa acestei dorinte, desi nu am parasit-o. Insa, mi-am extins aria activitatilor extra-job si in alte directii(pictura, muzica, etc). Incerc sa fac lucrurile, asa cum simt pe moment. Dar mi-a lipsit "scrisul". Si gandindu-ma, ca este timpul sa revin la el, simtind asta cu tarie(dorinta de a reveni, la a impartasi, in scris, ceea ce simt si gadesc), am luat pixul(suna mai bine stiloul, dar eu folosesc pix :)) si m-am intrebat(cu el si agenda in mana), despre ce sa scriu. Apoi, o inspiratie Divina, banuiesc, mi-a soptit sa-mi fac un jurnal. Si l-am numit:" Jurnalul unei vacante, mult asteptate". Azi este a doua zi de concediu, prin urmare a doua zi, de cand m-am apucat sa scriu in el. Merge bine. Cuvintele se astern singure, parca. Sper sa curga la fel, pana la final, iar apoi, tot asa, mai departe si cu alte subiecte. Sper sa fie bun si sa il pot publica. Tare-mi doresc, sa public carti, iar acestea sa se regaseasca in vitrinele librariilor din oras, sa aiba in ele viata si, cat mai multi dintre voi, sa va regasiti in randurile lor. Deocamdata, nu voi publica aici, decat franturi, poate. Nu de alta, dar este posibil sa va fi starnit imaginatia. Nu pot publica tot, pentru ca nu am suficient timp(obisnuiesc sa scriu mai intai pe caiet, apoi sa transcriu pe calculator). Acum trebuie sa fug(am ceva de rezolvat), asa ca va las. Am dorit, doar, sa stiti ca nu v-am parasit, nici pe voi si nici pasiunea mea. Si sa va anunt ca revin. Pe curand! Zile minunate, bogate in trairi binecuvantate, tuturor!