Bilant
A trecut mai bine de un an, de cand am deschis acest blog. Din luna aprilie a anului 2020. Anul Izolarii. Acesta a fost si motivul pentru care mi-am facut acest blog, izolarea. La fel ca voi toti, am avut si eu o perioada in care am stat izolata la domiciliu. Spre deosebire de multi altii, eu am stat izolata doar 4 saptamani, in restul timpului am mers la lucru; cu exceptia perioadelor de concediu de odihna, in care am stat tot acasa, singura si panicata. Ca sa-mi gasesc o preocupare, am inceput sa citesc on-line, sa ascult podcast-uri, sa ascult muzica, tot on-line. Nu stiam nimic despre modul in care as putea sa-mi creez propriul blog. Nici nu ma gandisem vreodata sa fac acest lucru. Nici macar nu m-am uitat de curiozitate, sa vad cum ar arata unul; de citit nici nu putea fi vorba. Intr-una dintre serile lunii aprilie a anului trecut, brusc, am hotarat sa imi deschid propriul blog. Cum sa fac asta, mi-am zis? Ei bine, am pus o intrebare pe net. "Cum sa deschid un blog? "Primul care s-a deschis, a fost cel pe care l-am ales. Am urmat pasii si mi-am deschis un blog simplu(cel mai simplu). Simteam nevoia sa ma exprim. Si cum aveam timp din belsug, am dat drumul suvoiului de ganduri. In primele zile, gandurile curgeau suvoi. Parea ca pana atunci, cineva ma oprise sa fac acest lucru. Imi blocase mintea, imi blocase glasul, imi blocase amintirile. Si dintr-o data am scapat. Am scris destul de mult in primele zile. Aveam si timp si inspiratie!. Parea ca nu ma vor parasi niciodata. Acest lucru mi-a permis sa imi reamintesc de copilarie, de oameni dragi, de momente dragi sufletului meu. Cred ca am facut o alegere buna, atunci cand am hotarat sa-mi fac propriul blog si sa scriu. Spun acest lucru, intrucat mi-a adus bucurie, implinire, liniste si limpezire a mintii. Am ales sa-mi ascund identitatea, intrucat lucrez intr-o Multinationala, detin o functie de conducere, de cativa ani buni, sunt un om matur, cu o anumita imagine si lucrez cu multi clienti. M-am temut sa nu par frivola si nici nu ma simt destul de lejer sa-mi dezbrac sufletul in fata tuturor, cunoscuti ori mai putin cunoscuti. Apoi, mi-am dat seama ca imi place aceasta voalare a propriei persoane. M-am gadit ca voi, toti, o sa va creati fiecare, o anumita imagine a mea, in functie de felul in care ma simte si ma percepe fiecare dintre voi. In realitate, ca si imagine, sunt un om ca oricare altul. Un om obisnuit. Ca si energie si entitate de lumina, simt ca sunt parte din Divin, din intregul care ne cuprinde pe toti; simt ca sunt parte din fiecare dintre voi, desi nu ne-am vazut niciodata. Si va simt facand parte din mine. Asa gandesc si simt acum, dupa un an in care am inceput sa ma caut, sa ma cunosc, dupa un an in care v-am lasat sa ma cunoasteti; am lasat sa patrundeti in adancul cel mai adanc al sufletului meu. Chipul meu este doar un invelis, nu este important. Importante sunt gandurile, simtirile, trairile, pe care le impartasesc cu voi. Pentru ca si voi ati impartit cu mine. Am primit energia voastra. Va multumesc pentru ca ma cititi! Va sunt recunoscatoare. Va caut in fiecare zi si ma bucur nespus cand va gasesc in numarul de vizite pe site. Mereu mai multi. Va multumesc din toata inima, bucati ale sufletului meu!