Oct. 7, 2021
La rascruce
Se presupune ca, pe masura ce te dezvolti, acumulezi mai multe cunostinte si ai mai multe de spus, mai multe de comentat. In acest caz, eu ori nu am citit suficient, ori am presupus eronat, caci se pare ca am din ce in ce mai putine de spus. Asa simt in acest moment. Poate fi ceva trecator(chiar sper sa fie asa). Dar cuvintele nu se mai leaga, gandurile nu se mai aduna...Pare ca un amalgam de ganduri si sentimente se-agita necontrolate in mintea si inima mea, se ciocnesc cap in cap, apoi cad rapuse de oboseala. Si nu mai au putere sa se adune. Pare ca nu mai au nici dorinta, nici scop, nici directie. Parca-ar fi ametite. Le-o fi ametit aburul acesta al toamnei?!? Faptul ca se apropie din ce in ce mai mult un final de an?!? Un final de ceva...nu stiu nici eu, ce anume?!? Parca-as sta la rascruce de drumuri si nu stiu incotro s-apuc si nici macar nu simt nevoia sa ma indrept spre ceva. Parca m-am transformat intr-o stana de piatra, cat un munte si, fara sa vreau, am ramas nemiscata precum muntele. Contemplu pur si simplu cerul, inmarmurita de frumusetea si nemarginirea lui. Probabil ca ma voi trezi, la un moment dat. Sper ca ma voi trezi, ma voi scutura bine si ma voi reintoarce la activitate, in defavoarea pasivitatii. Doar, nu mai este mult si ne pregatim de Sarbatori. Iar Sarbatorile pentru mine sunt momente de trairi intense, de iubire, de impartasire si daruire si necesita o perioada de pregatire mai lunga, care sa-mi asigure tihna, sa-mi aduca armonie, ca sa le pot darui si eu, mai departe. Sa fie aceasta perioada de liniste in care sa-mi incarc bateriile?!? Macar de-ar fi asa!
Pe curand!
07.10.2021